| | | | | |
| |

Plan realizare 2008 - Raport anual 2008

Introducere
O activitate viticolă performantă este posibilă dacă se ţine cont de resursele ecologice ale fiecărei zone, de însuşirile agrobiologice ale soiurilor şi de necesitatea unor tehnologii de cultură adecvate.
Marea diversitate pedologică şi climatică în care se cultivă viţa de vie face imposibilă elaborarea unor tehnologii de cultură tip, universal valabile. Tehnologiile de cultură trebuie aplicate diferenţiat de la o zonă la alta sau chiar de la o parcelă la alta în strânsă concordanţă cu condiţiile naturale, soiul ciltivat, destinaţia producţiei şi gama de maşini din dotare.
Din aceste considerente trebuie urmărit fiecare element din cadrul tehnologiei de cultură, fiecare verigă tehnologică în vederea optimizării acestuia, astfel încât printr-o optimizare a tuturor factorilor să se obţină rezultatul scontat în condiţii de eficienţă economică.

Obiective
Obiectiv 1.Elaborarea unor tehnologii noi de cultură, care să ţină cont de sortiment, resurse ecologice şi cerinţele viticulturii durabile;
Obiectiv 2.Urmărirea secvenţială a tehnologiilor de cultură practicate în zonele viticole de referinţă;
Obiectiv 3. Analizarea comparativă a modelelor tehnologice existente şi nou propuse cu identificarea secvenţelor cu aspect pozitiv şi negativ asupra producţiei şi calităţii acesteia. 

Cu mici excepţii producţiile obţinute în exploataţiile din partea de vest a României sunt relativ mici, sub potenţialul natural al zonei şi cel agrobiologic al soiurilor.
Din aceste considerente a fost necesară o urmărire secvenţială a tehnologiilor de cultură pentru a identifica posibilele cauze ale acestor producţii nesustenabile (tabelele 1 şi 2).

Tabelul 1 - Principalele minusuri din tehnologiile de cultură actuale
Tabelul 2 - Principalii factori de influenţă negativă asupra cantităţii şi calităţii producţiei de struguri în exploataţiile viticole din România

În plantaţiile viticole întreţinerea solului necesită anual un număr mare de treceri cu tractoarele şi maşinile agricole. În condiţiile unei umidităţi a solului prea mare sau prea mică, trecerile cu agregatele agricole pot avea influenţe negative asupra însuşirilor fizico-chimice ale solului.
În acest sens înierbarea de durată, erbicidarea şi cultivarea plantelor pentru îngrăşământ verde sunt variante care aplicate judicios, pe lângă faptul că reduc consumul de combustibil, poluarea, costurile de întreţinere, au şi o influenţă favorabilă asupra însuşirilor fizico-chimice ale solului.
Rezultatele medii obţinute în parcelele experimentale (tabelele 3 şi 4) arată că cele mai mari producţii s-au obţinut atunci când s-au folosit îngrăşăminte verzi, sporurile faţă tehnologia clasică, considerată  martor fiind de 497 kg/ha în cazul soiului Cabernet Sauvignon, 657 kg/ha  în cazul soiului Pinot noir şi 624 kg/ha în cazul soiului Muscat Ottonel; aceste sporuri fiind asigurate din punct de vedere statistic.
Înierbarea permanentă a dus la obţinerea unor producţii uşor inferioare martorului, ea urmând a fi studiată în continuare înainte de a putea formula o concluzie.
În ceea ce priveşte influenţa sistemelor de întreţinere a solului asupra calităţii producţiei, diferenţele faţă de martor au fost mai puţin evidente, remarcând totuşi că  toate variantele au înregistrat valori superioare martorului.
Solurile pe care se cultivă viţa de vie sunt în general soluri cu o fertilitate naturală scăzută, considerate improprii cultivării majorităţii culturilor agricole. Dacă la aceasta adăugăm şi producţiile mari de struguri + biomasa secundară ( coarde, frunze ) care se produce anual în plantaţiile viticole, rezultă necesitatea restituirii solului din materia organică exportată anual.
Analizând rezultatele privind vigoarea şi maturarea lemnului sub influenţa aplicării îngrăşămintelor verzi , rezultă că plantele pentru îngrăşământ verde au amplificat puţin vigoarea, fără însă a afecta semnificativ maturarea lemnului (Tabelul 5).
Îngrăşămintele verzi, în cazul de faţă borceagul, au o influenţă favorabilă atât asupra producţiei cât şi asupra însuşirilor fizico-chimice ale solului, fapt esenţial în cazul solurilor viticole sărăcite în materie organică (Tabelul 6).
În marea majoritate a exploataţiilor viticole, din diverse motive (lipsa resurselor financiare, lipsa forţei de muncă, etc.) nu se practică operaţii şi lucrări în verde acestea limitându-se la cel mult dirijarea lăstarilor printre sârmele spalierului şi legarea acestora din loc în loc.
Pentru a arăta importanţa lucrărilor şi operaţiilor în verde am organizat în zonele de referinţă parcele experimentale iar în tabelul 7 redăm în sinteză rezultatele comparativ cu martorul – tehnologia clasică. Prin analizarea rezultatelor tabelului este evidentă influenţa pozitivă a lucrărilor şi operaţiilor în verde atât asupra producţiei cât şi asupra calităţii acesteia.
Tăierile reprezintă o altă secvenţă tehnologică importantă care efectuată necorespunzător are influenţă nefavorabilă atât asupra producţiei şi calităţii cât şi asupra duratei de exploatare economică a butucilor.
În tabelul 8 prezentăm rezultatele privind influenţa tăierilor diferenţiate asupra producţiei şi calităţii la cele mai cultivate soiuri din zonele de referinţă.

Tabelul 3 - Producţia obţinută în funcţie de sistemele de întreţinere a solului
Tabelul 4 - Calitatea producţiei în funcţie de sistemele de întreţinere a solului
Tabelul 5 - Influenţa fertilizării organice asupra vigorii şi maturării lemnului
Tabelul 6 - Influenţa fertilizării organice asupra producţiei
Tabelul 7 - Influenta lucrarilor si operatiilor in verde asupra productiei si a calitatii strugurilor
Tabelul 8 - Influenţa tăierilor diferenţiate asupra producţiei în anul

Concluzii

Tehnologiile de cultură trebuie să ţină cont de conceptul biologic din ce în ce mai actual în viticultură astfel încât să reducă la minim posibil impactul nociv asupra solului şi a mediului.
În cadrul tehnologiilor de cultură sistemele de întreţinere a solului, lucrările şi operaţiilor în verde şi sistemele de tăiere sunt secvenţe tehnologice cu impact major asupra producţiei cantitative şi calitative.
Costul ridicat al combustibililor şi însuşirile fizico-chimice ale solurilor viticole au impus găsirea unor alternative la sistemul clasic de întreţinere. În condiţiile din vestul României şi în condiţiile unor ani climatici cu profil diferit, cele mai bune rezultate au fost obţinute prin folosirea plantelor pentru îngrăşământ verde.
Cum în ultimii ani gunoiul de grajd este un îngrăşământ organic din ce în ce mai greu de găsit, transportat şi administrat, cultivarea plantelor pentru îngrăşământ verde reprezintă o soluţie viabilă privind fertilizarea organică a solului, care în plus respectă şi principiile viticulturii biologice din ce în ce mai actuale.
În situaţia în care condiţiile climatice din ultimul timp sunt într-o continuă schimbare, este foarte important ca tehnologiile de cultură să fie în permanenţă corelate cu variaţia acestor condiţii ţinând cont însă şi de cerinţele biologice ale soiurilor şi de destinaţia producţiei.

Lista lucrari stiintifice

 

1. Soil maintenance systems influence upon yield and quality in case of some vine varieties in Buzias-Silagiu viticultural center, 2008, Dobrei A., Sala F.,Kocis Elisabeta, Savescu Iasmina, Lucrări ştiinţifice, vol 40(2), Facultatea de Agricultură, USAMVBT, Ed. Agroprint, Timişoara;
2. Researches concerning green fertilizers application influence upon vigour, wood maturation and yield in case of some wine grapes varieties, 2008, Dobrei A., Mălăescu Mihaela, Ghiţă Alina, Cristea Teodor, Lucrări ştiinţifice, vol 40(2), Facultatea de Agricultură, USAMVBT, Ed. Agroprint, Timişoara;
3. Researches regarding varieties assortment and technological level practiced in few viticultural exploitations from Banat, Dobrei A., F. Sala, Alina Ghiţă, Elisabeta Kociş, 2008, Buletinul USAMV Cluj-Napoca, seria Horticultură, vol. 65(1).
4.The influence of viticultural region and the ageing process on the color structure and antioxidant profile of Cabernet Sauvignon red wines, Poiană Atena, Dobrei A., Stoin Daniela, Ghiţă Alina, Journal of Food, Agriculture & Environment, Vol 6(3&4):104-108, 2008, Helsinki, Finlanda.
5.Varieties and local byotipes of vine from the western part of Romania, Dobrei A., Sala F., Kocis Elisabeta, Malaescu Mihaela,  International conference on science and technique in the agri-food business, 5-6 noiembrie 2008, Szeged, University of Szeged- ISBN 9634826768, pg67
6. The behaviour of some grape wine varieties under the influence of some different technological sequences cultivated in Buzias-Silagiu viticultural, Dobrei A., Poiană Atena, Ghiţă Alina, Savescu Iasmina, Cristea T. - International conference on science and technique in the agri-food business, 5-6 noiembrie 2008, Szeged, University of Szeged- ISBN 9634826768, pg69
7. Influence of Copigmentation on the Chromatic Structure of Red Wine from the Recaş Wineyard, Poiană Atena, Gergen I., Dobrei A., Moigrădean Diana, 43 rd Croatian & 3 rd International Symposium on Agriculture, Zagreb Croaţia, ISBN 978-953-6135-68-4,pag 897-900
8.Researches regarding local viticultural germoplasm from Arad county, Dobrei A., Mihaela Malaescu, Iasmina Savescu, T. Cristea - Buletinul USAMV Cluj-Napoca, seria Horticultură, vol. 65(1), pg. 374-379
9. The influence of grapes variety on the Chromatic Structure and „Chemical age” of the red wines, Poiană Atena, Moigrădean Diana, Dobrei A., Alda Liana, Lucrări ştiinţifice, Anul LI- vol 51, seria Horticultură, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi, ISSN 1454-7376. pg 561-566
10.Cercetări privind influenţa condiţiilor pedoclimatice asupra calităţii strugurilor la soiurile: Muscat Ottonel, Feteasca regala şi Cabernet Sauvignon - Simpozionul ˝Agricultura durabilă în contextul schimbărilor de mediu ˝-USAMV Ion Ionescu de la Brad- Iaşi, octombrie 2008

Plan realizare 2008 - Raport anual 2008